#55: Se ascute lupta.. ideologică (și nu de ieri, de azi)
Așadar căutăm iscoade!
Ceea ce (ni) se întâmplă nu este deloc nou, este chiar la fel de vechi ca democrația însăși. În Grecia Antică, de unde provine dpdv etimologic termenul de patriot („patriótis”: persoană care își iubește patria și luptă pentru apărarea și prosperitatea ei) exista deja, din chinurile nașterii democrației ateniene, un conflict deschis între cetățenii Atenei și restul populațiilor elene - lupta pentru hegemonie culminând cu Războiul peloponesiac, purtat între anii 431-404 î.Hr între Atena și Sparta.
Și atunci, ca și acum, disensiunile ideologice își au rădăcinile în filosofia politică a vremii: conducerea Atenei era acuzată de către popoarele închise (așa cum le denumește filosoful Karl Popper în lucrarea de referință „Societatea deschisă și dușmanii ei”) ca fiind expansionistă, imperialistă și oligarhică în luarea deciziilor socio-politice și construcția societății democratice.
Prea deschiși către comerțul maritim și (incipientele) relații economice, atenienii treceau drept elitiști învățați, adepți ai rațiunii și umanitarismului — curente de gândire opuse credințelor supranaturale, magice și iraționale ale societăților cutumiare tradiționaliste, precum erau spartanii & restul populațiilor elene.
Precursoare a individualismului occidental de astăzi, democrația ateniană (în fapt accesibilă doar cetățenilor bărbați ai orașului, nu și celorlalte categorii sociale sau demografice — femei, lucrători aflați în robie, sclavi prizonieri sau străini din populațiile colonizate) lupta pentru gândirea liberă, rațională și critică, eliberată de sub jugul tabuurilor religioase specifice societăților închise.
Odată cu principiul egalității în fața legii și cel al individualismului politic (formulate de generalul atenian Pericle și preluate de istoricul Herodot), au fost înaintate principiile anti-sclavagiste și anti-naționaliste, adică crezul în universalismul comportamentelor umane.
Acum mai bine de 2.500 de ani, germenii abia înmuguriți ai democrației au fost striviți de armata terestră bine antrenată și disciplinată a Spartei. Atena s-a predat atunci, iar regimul de participare civică și libertate individuală a fost înlocuit cu domnia „celor treizeci de tirani” — o perioadă (scurtă, din fericire) de control social strict, represiune și dictatură militară. Sute de atenieni au fost executați fără proces și toate instituțiile democratice au fost desființate.
Frica și cenzura dominau spațiul social și societatea elenă era divizată între cei care se opuneau regimului nou-instaurat și cei care îl susțineau. Prin forța și supremația militară specifice vremurilor, Atena a devenit, dintr-o societate considerată deschisă, una închisă și autocratică.
Nici astăzi nu pare încheiată lupta politică dintre cei ce-și imaginează binele și dreptatea socială în relații și interconectare cu alte societăți vs. cei ce se încăpățânează să reușească în izolare, prin ei înșiși. Deseori procesul civilizării și al occidentalizării adâncește faliile sociale și arborează o formă de elitism (străvechi, cum altfel?) care îi lasă în urmă pe cei mai puțin instruiți. Îi observăm efectele pe propria noastră piele (est-europeană).
Susține ISCOADA, e mai simplu decât crezi! E chiar gratis prin formularul 230. Dacă nu poți dona, redirecționează, mai sunt câteva zile până le depunem la ANAF! Durează 1 min și pe noi ne ajută enorm.
#NOU pe ISCOADA (Video)
Pentru că ne preocupă subiectul, am discutat la Brașov în ce măsură apartenența la comunitate și spiritul civic ar putea oferi un cadru și posibile soluții la conflictele etnice și ideologice, dar și despre cum putem vorbi calm despre ciclicitatea istoriei, jocurile politicului, pericolul excluderii sau decăderii din drepturi a unor categorii de persoane.
Ne-am întrebat, alături de Rucsandra Pop și invitații #ISCOADA Talks, în ce feluri se poate acționa, ca patriot, pentru creșterea și protecția comunităților și grupurilor minoritare.
Ascultă întreaga discuție aici: „Te-ai simțit vreodată Celălalt?” Implicarea civică – o alternativă patriotică la naționalismul de astăzi.
#Pe subiect
De ce se creează clivaje în opțiunile electorale?
Una dintre marile probleme ale studiilor psihologice este că se uită cu precădere la indivizii WEIRD (Western, Educated, Industrialised, Rich, Democratic) – „ciudați” pentru că felul lor de gândire nu se regăsește în alte societăți sau momente ale istoriei.
În comunitățile aflate în afara sferei WEIRD primează elementele de rudenie intensivă (chiar dacă doar la nivel de apartenență la grup), iar judecățile morale sunt dictate de alte forțe decât principiile universalist-abstracte. Asta ar putea explica parțial de ce științele sociale au subestimat discursurile suveraniste care fac apel la tradiționalism, ultra-naționalism sau chiar neo-legionarism.
Mai mult, diferențele de încredere și cooperare între cetățeni sunt puternic corelate cu statutul socioeconomic, relativa afluență sau deprivare – mai ales în anii copilăriei. Astfel, oportunitățile economice, resursele pentru hrană, un mediu curat, stabil, predictibil și lipsit de violență fac ca oamenii să dezvolte înclinații morale pentru cooperare, generozitate și respect pentru norme sociale universaliste.
Un material din #ArhivaISCOADA (2020), încă extrem de actual, de antropologul Radu Umbreș.
#ISCOADA caută iscoade! (CfP)
De 5 ani ne încăpățânăm să existăm și să ne consolidăm o voce în peisajul cultural al presei independente din România. Prin ceea ce publicăm, facem conexiuni contraintuitive, le cercetăm, legăm fenomene și testăm limitele de cunoaștere despre Celălalt – totul prin ceea ce noi am denumit research-as-storytelling.
Pentru a ne menține relevanța avem nevoie de materiale pe măsură: originale, scrise sau multimedia, bazate pe cercetare și analiză științifică, și care pot fi comunicate într-un format accesibil publicului larg. De asemenea, lansăm și invitația de a propune conținut pentru blogul și secțiunea de eseu ISCOADA – fiecare cu particularitățile sale.
Ne interesează subiecte din antropologie, etnologie, sociologie, arheologie, studii vizuale, film documentar, filosofie, psihologie, neuroștiințe, lingvistică, inteligență artificială, realitate virtuală și alte discipline înrudite.
Primim texte scrise/adaptate conform Ghidului Autorului, la contact@iscoada.com, până pe 20 mai. Textele selectate vor fi remunerate. Îndrăzniți, toate detaliile AICI!
#ISCOADA și prietenii săi
În caz că v-a scăpat, ISCOADA este din nou nominalizată la Premiile Superscrieri de anul acesta, iar până pe 15 mai puteți vota Superscrierea Cititorilor!
Noi sperăm să fie unul dintre cele două materiale — scrise de Patrick Brăila și Luca Istodor — pe care le găsiți la categoria Civic Influencers: „Roaba lui Dumnezeu, Naomy Moldovan” – Cum se îngroapă o icoană trans și Comunitatea LGBTQ în discursul AUR: De la toleranță mimată la spaimă națională.
sporii au germinat și au înțesat o rețea invizibilă de hife
ne-am ramificat, ne-am interconectat și ne-am infiltrat
acum, ce a fost dedesubt iese la suprafață
ce a fost nevăzut acum e vizibil. și tot așa
asta este și despre tine
asta este și povestea ta
hai să vezi ce se vede și ce e dedesubt
ia ce și cât ai nevoie
„Miceliu” invită către un spațiu al grijii reciproce, interdependenței, empatiei și atenției față de ființele înconjurătoare, fie ele animale umane sau non-umane. Un proiect de teatru științifico-fantastic ce are în centru teme legate de dreptul la locuire, identitate de gen și sănătate mintală, probleme care sunt explorate în profunzime și în interconectare.
Premiera are loc vineri, 16 mai și sâmbătă, 17 mai, ora 19:30, la Centrul Național al Dansului București (Bulevardul Mărășești nr. 80-82).
La răscrucea dintre secolele XIX și XX, frații Ianaki și Milton Manakia realizează fotografii care redau viața comunităților aromâne din Macedonia și Epir. După mai bine de un secol, Cătălin D. Constantin reface traseul fraților Manakia, recompunând aceleași cadre din aceleași unghiuri.
Proiectul de antropologie vizuală „Dincolo de ieri. Călătorie antropologică în Balcani pe urmele fraților Manakia la 1900” reunește fotografii din arhiva Muzeului Țăranului Român și are vernisajul marți, 13 mai, la ora 19.00, în Sala Media, sub forma unui dialog deschis cu autorul.
Fii generos/asă! Trimite Perspectivele cadou unui/unei prieten/e
Pentru Tik Tok, follow aici por favor!
✍️ Depeșă scrisă de Raluca Moșescu-Bumbac și editată de Laura-Maria Ilie. Design NL de Seán BC
Perspective este o colecție săptămânală bazată pe cercetare și/sau observație, care cuprinde materiale scrise și analize pe tema acestora. Vrem să provocăm discuții informate despre subiecte incomode ca să înțelegem mai bine lumea în care trăim.
ISCOADA este un Hub de Cercetare și o platformă editorială independentă de popularizare a cercetărilor din antropologie și științe sociale conexe. Platforma ISCOADA este un ecosistem de text, imagine și sunet, prin intermediul cărora comunicăm publicului larg povești despre oameni, cultură și societate.
Join us!