#54: Lumea cu susu-n jos
Când patriotismul este capturat de naționalism
Lumea e razna. Deseori ne întrebăm dacă mai are rost să continuăm, dar exact acest dubiu este exploatat de furtuna de știri șocante din fiecare zi. Ultimul șoc a venit chiar de la instituția de învățământ care a făcut ISCOADA posibilă — SNSPA. O inițiativă politică greu de înțeles din partea prorectorului Remus Pricopie? (care nici nu poate nominaliza în numele instituției vreun candidat la premiul Nobel pentru pace, ci doar în nume propriu).
Mai mult, premierul Marcel Ciolacu s-a înarmat (Nimeni, nimic, vorba jurnalistului Marius Comper) într-o luptă împotriva „curentului woke” — acest dușman invizibil dar coroziv al întregii planete — prin postarea publică despre mențiunea sexului asignat la naștere în noile cărți de identitate.
Acestea sunt semne că România vrea să intre cu disperare în aria de protectorat a SUA, indiferent cum arată ea. E de înțeles întrucâtva — te aliezi cu puterea a’ mai mare. Dar e și o continuare a subordonării istorice a națiunii noastre inventate (la fel ca și în cazul celorlalte, de altfel).
În acest context, ne-am propus să vorbim despre cum sentimentul de patriotism este instrumentalizat în scopuri politice, și cum este alchimizat în naționalism și crează dușmani falși. Pentru că există o foarte mare confuzie între termeni și între curente politice care s-au hibridizat între timp.
Tot ce se numește acum fascism are o altă față decât fascismul pe care îl cunoaștem istoric. Rusia nu mai e Rusia comunistă (URSS) care vrea să înglobeze tot estul Europei (deși ne temem de asta), America nu e mai e America „democrată” care „salvează ziua” (și alte națiuni din bezna autoritarianismului).
Totul este influențat astăzi, în paralel, de progresele tehnologice, social media care ne dă peste cap creierul într-un salt neurologic nemaivăzut, avansul Inteligenței Artificiale (cu care nu prea știm ce să facem încă), regresul înțelegerii despre mediu (chiar dacă datele sunt clare și disponibile), inflația care ne afectează pe toți, peste tot, și niște clovni la conducerea lumii care ne fac să ne îndoim de realitate.
Să revenim! În cadrul dialogurilor noastre — ISCOADA Talks, ne-am gândit, împreună cu colega și prietena Rucsandra Pop, să vorbim despre granițele fine dintre civism, patriotism și naționalism.
Susține ISCOADA, e mai simplu decât crezi! E chiar gratis prin formularul 230. Dacă nu poți dona, redirecționează! Durează 1 min.
#ISCOADA Talks
Anul ăsta vom călători în 6 orașe universitare cu Dialogurile ISCOADA, unde căutăm să vorbim despre lucruri delicate, de care se vorbește prea puțin în spațiul public.
Brașov este un oraș istoric multicultural, care are exercițiul de a integra diverse etnii și apartenețe naționale într-o comunitate multi-etnică roditoare. Odată cu războiul Rusiei împotriva Ucrainei, Brașov a devenit și gazda unui număr mare de refugiați, dintre care majoritatea s-au și stabilit acolo.
Poate implicarea civică să medieze sentimentul de patriotism, instrumentat politic înspre naționalism (adică o ideologie care exclude ceea ce este diferit — pe bază de naționalitate sau etnie)? Poate implicarea comunitară să îl umanizeze pe Celălalt îndeajuns de mult încât să fim buni vecini și să nu ne mai pierdem în concepte abstracte și pline de respingere precum „națiune”, „neam”, „popor”, „Geția” etc.? Haideți la eveniment să aflăm!
Granițele dintre implicarea civică, patriotismul și naționalismul de astăzi — Brașov, luni 17 martie la Centrul Multicultural al Universității Transilvania. Intrarea liberă! Dați de veste fără teamă!
#Intermezzo pentru un statement
Am luat decizia, în lumina ultimelor evenimente internaționale și din rațiuni etice, să nu mai susținem financiar compania Meta. Drept urmare, nu veți mai vedea reclame/campanii plătite la articole sau evenimente derulate de ISCOADA pe Facebook, Instagram și Threads.
Știm că pe termen scurt este posibil ca vizibilitatea noastră să scadă, publicul să nu afle de anumite evenimente și materialele să ajungă din ce în ce mai rar către voi.
Pe de altă parte, vom investi timp și energie în a crește comunitatea de abonați de pe Substack (postând frecvent în cadrul rețelei, nu doar via newslettere) și ne vom consolida prezența pe LinkedIn și TikTok. Avem în plan și lansarea unui canal de mesagerie directă ISCOADA pe una dintre platformele de direct messaging pentru a vă ține la curent cu noutățile.
Până atunci, am eficientizat completarea formularului de redirecționare a 3,5% din impozitul pe venit către Asociația ISCOADA - pentru aceia dintre voi care sunteți salariați. Mulțumim celor care ne susțin deja în felul ăsta — să știți că fiecare contribuție contează! Anul trecut am strâns 38 de formulare din care am reușit să plătim o fracțiune din activitatea asociației!
#Pe subiect
Ne tot preocupă de ani de zile tema asta de certuri și rupturi în cadrul unor comunități deja fragile. Dacă nu știați de super dialogul nostru din toamnă, aici am vorbit despre aceste fracturi intra-comunitare care dăunează foarte mult respectivelor comunități. Un dialog moderat de Cristi Lupșa, cu Corina Șuteu, Rucsandra Pop și Patrick Brăila.
Check it out aici:
Fracturi intra-comunitare — De ce ne certăm între noi?
Și în versiunea audio/podcast, aici.
#ISCOADA și prietenii săi
„Deși a deschis porțile pentru posibilități aparent nelimitate de promovare și diseminare, social media a acționat, în același timp, ca un inhibitor subtil al lecturii textului scris în afara platformelor” notează lectorul universitar Ștefan Baghiu în textul său provocator „Clout, reach & echo chambers: capitalismul de platformă și radicalismul criticii literare”.
Oare așa e? Oare asta s-au petrecut lucrurile și cu restul criticii de artă? O conversație cu o dramaturgă, un filolog și o specialistă în comunicare (digitală și nu numai), ne va lămuri sau ne va intriga și mai mult în legătură cu subiectul.
Un nou La liber la Teatrul Masca. Sperăm să nască unele scântei, pe platformele digitale și nu doar acolo.
Ei bine, ilustratoarea noastră, Ramona Iacob, este și regizoare de teatru!
Ce se întâmplă când te joci cu timpul?
O dramatizare infidelă a romanului Cavalerul inexistent de Italo Calvino, piesa condensează spațiul și timpul istoric într-un spectacol rebel și minuțios, tragic și ironic, fuzionând commedia dell'arte cu stilistica modernă într-o aventură retrofuture medievală în care toată lumea, de la personaje la actori și de la regizor la autor se află într-o febrilă căutare de întrebări la unele răspunsuri arzătoare. Că așa se întâmplă când te joci cu timpul...
Pe 16 martie, de la 19.00, la Teatrul de Artă București.
Insistăm să mergeți :) Credeți-ne pe cuvânt că este un spectacol de care avem nevoie cu toții acum!
„Am scris despre Graham Greene, ca să pot să scriu despre tata, fiindcă nu știam cum altfel să spun această complicată poveste de familie.” spune autorul în interviul pe care îl dă în Formula AS Diei Radu despre subiectul cărții sale.
Insula 42 vă invită din nou în spațiul magic numărul 42, de data asta în conversație cu Andrei Gorzo, Ada Solomon și Mirela Nagâț, despre un roman de care vă veți îndrăgosti — dacă îl citiți.
Fii generos/asă! Trimite Perspectivele cadou unui/unei prieten/e
Pentru Tik Tok, follow aici por favor!
✍️ Depeșă scrisă de Laura-Maria Ilie și editată de Raluca Moșescu-Bumbac. Design NL de Seán BC
Perspective este o colecție săptămânală bazată pe cercetare și/sau observație, care cuprinde materiale scrise și analize pe tema acestora. Vrem să provocăm discuții informate despre subiecte incomode ca să înțelegem mai bine lumea în care trăim.
ISCOADA este un Hub de Cercetare și o platformă editorială independentă de popularizare a cercetărilor din antropologie și științe sociale conexe. Platforma ISCOADA este un ecosistem de text, imagine și sunet, prin intermediul cărora comunicăm publicului larg povești despre oameni, cultură și societate.
Join us!