#52: „Trumpocalypse”, protecția femeilor și lupta autohtonă cu natalitatea
Pe care o pierd (tot) femeile
Am luat prima oară contact în noiembrie 2024 cu ceea ce urma să devină în doar câteva săptămâni o adevărată „Trumpocalypse”. Am ridicat sceptic din sprâncene. Apelativul părea atunci cel puțin controversat, dacă nu chiar alarmist și cu potențial de a diviza și mai profund o societate deja scindată, cum este cea americană și prin influența sa, cea globală.
În mai 2020, David Frum — om politic republican, scriitor și editor-șef la publicația The Atlantic, lansa best-seller-ul „Trumpocalypse: Restoring American Democracy”. Discuta (printre altele) faptul că epicentrul doctrinei conservatoare s-a format în jurul ideii preluate de la sociologul Patrick Moynihan, conform căreia: „cultura, și nu politica, este factorul decisiv care determină succesul unei societăți”. Pe de altă parte, adăuga Frum citându-l pe același Moynihan, principiul ideologiei liberale stă întocmai în „puterea politicii de a schimba cultura și, în felul acesta, de a se salva de ea însăși”.
David Frum semnala atunci un amplu fenomen ce avea să se adâncească și să producă efecte vizibile abia astăzi: o apocalipsă socială născută dintr-o cultură disfuncțională, cum este în special cea a Statelor Unite, dar pe care o putem intui și în alte democrații (cum ar fi, de pildă, cea de sub nasul nostru).
Soluția pe care Frum a indentificat-o venea din puterea alegătorilor de a schimba, prin vot, soarta politică și culturală a societății. O conștientizare colectivă care, credea el, va diminua distribuția inegală a cunoașterii — din centrele urbane/universitare mari, înspre America profundă — contribuind astfel la reducerea polarizării sociale și a decalajului urban/rural.
Știm ce s-a întâmplat între timp: războiul cultural dintre clasele sociale a escaladat, iar democrația pare că a luat o pauză în cea mai liberală dintre țările lumii. S-a reinstaurat „Trumpocrația” — Harder, Better, Faster, Stronger..
În mai puțin de 3 săptămâni, decretele prezidențiale de la Casa Albă au dinamitat spațiul public internațional, alimentând inclusiv polemicile europene pe subiecte hot: curentul anti-discriminare „woke”, justiția socială, reducerea birocrației de stat, schimbările climatice, drepturile femeilor și ale minorităților, drepturile părinților de a interveni în politici sociale, „îndoctrinarea” marxistă și studiile de gen etc.
Pe 20 ianuarie a intrat deja în vigoare decretul intitulat „DEFENDING WOMEN FROM GENDER IDEOLOGY EXTREMISM AND RESTORING BIOLOGICAL TRUTH TO THE FEDERAL GOVERNMENT”. În apărarea femeilor de pericolul ideologiei de gen — prin cenzurarea terminologiei în aparatul de stat și în cercetarea științifică — președintele Statelor Unite restabilește prin lege adevărul biologic, propunând în același timp desființarea Departamentului American de Educație (!).
„Voi proteja femeile fie că le place sau nu!” este o declarație destul de înfiorătoare din care putem intui că urmează și alte măsuri, cum ar fi posibilitatea interzicerii dreptului la avort, pentru care există un precedent în mandatul anterior. Iată că puterea politică schimbă într-adevăr cultura, dar nu salvând politica de ea însăși, așa cum spera David Frum, ci cultura de ea însăși — în mod forțat.
„În cele 40 de minute în care am urmărit campania reluată la nesfârșit pe ecrane și am învățat-o pe de rost, cel mai profund m-au marcat statisticile îngrijorătoare prezentate. Cum ar fi, de exemplu, faptul că „93.3% dintre femeile care nu au devenit mame până la vârsta de 35 de ani nu mai reușesc să aibă o sarcină – conform INS”.
Parcă desprinsă din același arsenal care „luptă” pentru creșterea demografică în România, campania „Susținem natalitatea” rulează obsesiv pe ecranele celei mai aglomerate farmacii din București. Sprijinită de Ministerul Sănătății și finanțată din fonduri publice, demersul vrea să rezolve problema scăderii natalității.. Cum?
#NOU pe ISCOADA
Maria Amarinei, doctorandă în filosofie, a documentat timp de 6 luni felul în care manipulează statisticile una dintre cele mai vizibile campanii naționale de susținere a creșterii natalității în țara noastră.
Mesaje alarmiste precum „Dragostea nu are vârstă, fertilitatea, DA!” — transmit teamă și condamnare, responsabilizând femeile în baza unor statistici inexistente.
Pe lângă faptul că INS nu a publicat niciun raport care să fi fost întocmit pe baza aplicării unor teste de fertilitate populației feminine, campania nu oferă date despre contextul social actual în care se presupune că femeile ar trebui să pună umărul la creșterea demografiei.
Relațiile abuzive, violența domestică, alcoolismul sau accesul limitat la resurse medicale și educaționale sunt câteva posibile motive pentru care o sarcină la tinerețe nu este de dorit în România. Citește despre panica morală a infertilității și cum natalitatea este nu doar o problemă demografică, ci mai ales una socio-politică, în cel mai nou articol ISCOADA: „Susținem natalitatea” manipulând statistici despre infertilitate – Rețeta unei campanii de succes.
#Intermezzo pentru un statement
Am luat decizia, în lumina ultimelor evenimente internaționale și din rațiuni etice, să nu mai susținem financiar compania Meta. Drept urmare, nu veți mai vedea reclame/campanii plătite la articole sau evenimente derulate de ISCOADA pe Facebook, Instagram și Threads.
Știm că pe termen scurt este posibil ca vizibilitatea noastră să scadă, publicul să nu afle de anumite evenimente și materialele să ajungă din ce în ce mai rar către voi.
Pe de altă parte, vom investi timp și energie în a crește comunitatea de abonați de pe Substack (postând frecvent în cadrul rețelei, nu doar via newslettere) și ne vom consolida prezența pe LinkedIn și TikTok. Avem în plan și lansarea unui canal de mesagerie directă ISCOADA pe una dintre platformele de direct messaging pentru a vă ține la curent cu noutățile.
Până atunci, am eficientizat completarea formularului de redirecționare a 3,5% din impozitul pe venit către Asociația ISCOADA - pentru aceia dintre voi care sunteți salariați. Mulțumim celor care ne susțin deja în felul ăsta — să știți că fiecare contribuție contează! Anul trecut am strâns 38 de formulare din care am reușit să plătim o fracțiune din activitatea asociației.
#Aproape la fel de NOU pe ISCOADA
În România, durata medie a unui mariaj este de aprox. zece ani, iar în 2020 s-a înregistrat cel mai mic număr de căsătorii din 1946 până în prezent. Apoi, în 2023, raportul dintre numărul divorţurilor şi numărul căsătoriilor a fost de 1 divorţ la 4,9 căsătorii. Bineînțeles, n-a fost așa dintotdeauna.
O analiză comparativă a percepțiilor pe care le au două femei din generații diferite arată transformarea ideologică a instituției căsătoriei din ultimii 60 de ani.
Pentru că participantele intervievate ar putea fi membre ale oricărei familii românești, textul (de-o familiaritate dezarmantă, de altfel) se întreabă câtă actorie și performance există în legăturile noastre de rudenie, prin personaje ce poartă amprentele de tată-socru, mamă-soacră, ginere, cumătru, naș(ă), frate/soră vitreg(ă)? Citește „Transformări recente în dramaturgia formelor de rudenie: căsătoria și divorțul”, semnat de cercetătorul interdisciplinar Dragoș Rusu.
Fii generos/asă! Trimite Perspectivele cadou unui/unei prieten(e)
Pentru Tik Tok, follow aici.
Deși femeile reprezintă 41% dintre absolvenții de facultăți de Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică (STEM) din România, „doar una din cinci persoane angajate în acest domeniu este femeie”.
Procentul aparent impresionant de absolvente de domenii STEM poate fi explicat de trecutul socialist și de politicile comuniste de alfabetizare și profesionalizare în masă a femeilor, fără a avea la bază politici feministe și de egalitate de gen. În consecință, reprezentarea lor în funcții de conducere din cercetare este extrem de scăzută.
Prin inițiativa Girls in STEM, grupul informal Girl Up Neuroscience face eforturi pentru a reduce aceste inegalități de gen prin ateliere practice, conferințe și articole științifice traduse și publicate. Atelierele lor sunt centrate pe subiecte, experimente și analize din chimie, inginerie, biologie, iar publicul este format din fete de 10-14 ani.
Gen Z pe ISCOADA — în articolul scris de Patricia-Elena Bosoancă, elevă în clasa a XII-a și parte a grupului Girl Up Neuroscience - „Girls in STEM”: adevăr și provocare într-un domeniu al stereotipurilor de gen.
#ISCOADA și prietenii săi
Sâmbătă, 15 februarie, de la 14:00, la galeria /SAC Berthelot va avea loc un tur curatorial cu Alex Radu în cadrul expoziției "Chantal by us. Chantal Akerman – biografii interdisciplinare într-un teatru al grijii".
Chantal Akerman (1950, Bruxelles - 2015, Paris) cineastă, scriitoare și artistă multimedia, a fost o pionieră în domeniul filmelor feministe și experimentale. Părinții ei polonezi au supraviețuit Holocaustului, aceasta devenind și o temă recurentă de cercetare în toată opera ei: trauma transgenerațională și explorarea identității sale evreiești.
În 2022, revista Sight and Sound a desemnat filmul „Jeanne Dielman, 23, quai du Commerce, 1080 Bruxelles” (1975) ca fiind cel mai bun film din toate timpurile. Pentru prima dată în 70 de ani, celebrul sondaj realizat o dată la 10 ani pune pe primul loc un film regizat de o femeie, care adoptă o abordare conștientă și radical feministă în ceea ce privește cinematografia.
„Aș dori ca vizitatorii să aibă o experiență fizică prin timpul utilizat în fiecare cadru. Vreau ca timpul să se desfășoare în interiorul lor, să simtă cum timpul pătrunde în ei.”
✍️ Depeșă scrisă de Raluca Moșescu-Bumbac și editată de Laura-Maria Ilie. Design de Seán BC
Perspective este o colecție săptămânală bazată pe cercetare, care cuprinde materiale scrise și analize pe tema acestora. Vrem să provocăm discuții informate despre subiecte incomode ca să înțelegem mai bine lumea în care trăim.
ISCOADA este un Hub de Cercetare și o platformă editorială independentă de popularizare a cercetărilor din antropologie și științe sociale conexe. Platforma ISCOADA este un ecosistem de text, imagine și sunet, prin intermediul cărora comunicăm publicului larg povești despre oameni, cultură și societate.