#50: Când tot ce trăim este politic(ă)
După alegeri mulți analiști se-arată: ascensiunea AUR, cum putem învăța din experiența altor state și depolarizarea discursului mediatic
Ce se întâmplă în spațiul politic românesc ne trece printr-o droaie de stări emoționale: de la surprindere, la nesiguranță și furie, la negare și amuzament. Și, cel puțin pe social media, suntem departe de a face pace cu democrația și alegerile Celuilalt.
Depunem eforturi considerabile ca să înțelegem opțiunile electorale ale unei bune părți din populație — dezamăgită de oferta politică și dornică de schimbări radicale. Manipulată sau nu de un discurs populist ultranaționalist, majoritatea votanților au fost angrenați într-un efect de domino marca TikTok + niscaiva ajutor de la afiliați ai Rusiei, căpetenii neo-legionare locale, interlopi și influenceri mai mult sau mai puțini naivi — după cum arată documentele din ședința CSAT tocmai declasificate.
Votanții lui Georgescu au percutat la panica morală principală, care pare a fi indusă de temele centrale ale progresismului politic și social: feminismul și drepturile femeilor, comunitatea LGBTQ+ și parteneriatul civil, împreună cu un presupus declin al religiei creștin-ortodoxe.
În opoziție cu valorile occidentale considerate decadente și amenințătoare la adresa stabilității sociale a României, postările video ale candidatului-surpriză, rostogolite pe rețelele sociale, vorbesc despre o destrămare identitară și fac apel la recâștigarea a demnității pierdute în hățișul cultural și ideologic al așa-zisei corectitudini politice.
Subiectele cultural-politice (și nu economice) care au surescitat interesul electoratului virat înspre aripa extremistă de dreapta sunt abordate în cheie antagonistă, având în centru lupta împotriva feminismului, laolaltă cu blamarea minorităților sexuale. Sunt reluate, din nou și din nou, aceleași impedimente ce stau în calea familiei tradiționale, creșterii demografice și renașterii spirituale în cheie creștină. Presărate cu promisiuni de prosperitate economică nemaivăzută.
Partidul AfD din Germania (Alternativă pentru Germania) a folosit aceeași platformă — Tik Tok, la alegerile euro-parlamentare de anul acesta pentru a-și răspândi retorica populistă, eurosceptică, de orientare dreapta. Un studiu a clasificat nivelurile discursului AfD pe trei niveluri:
„(1) Protecționism împotriva unor amenințări orizontale, cu dușmanii imaginați aflându-se la „nivelul ochilor” (ex. imigranți, „woke-iști”)
(2) Protecționism împotriva unor amenințări verticale, cu dușmanii imaginați aflându-se în poziții de putere structurală (ex. anti-elitism și critică instituțională), și
(3) Îngrijorări ale Oamenilor/Neamului, semnalând probleme difuze și abstracte (ex. frica de inflație, securitate sau pierderea de drepturi individuale)
Revenind pe meleagurile noastre, odată „sperietoarea” morală activată, devin irelevante date și studii care vorbesc despre o creștere de 6.9% a numărului de familii autohtone între anii 2012-2022, dar și despre opțiunile legitime ale cuplurilor de a rămâne în uniuni consensuale neoficiale sau în parteneriate civile. Tranziția către familii mai puțin numeroase și declinul demografic se înscriu în trendul european/occidental și au la bază o multitudine de factori, care merg dincolo de opțiunile personale ale femeilor: migrația masivă, pandemia, instabilitatea politică și economică etc.
Nu în ultimul rând, presupusa îndepărtare a societății (laice, de altfel) de ethosul creștin-ortodox este contrazisă de procentele reieșite în urma recensământului din 2022 — 85,3% dintre cei care și-au declarat religia sunt creștin-ortodocși, comparativ cu 86,5% acum 10 ani. Diferențe nesemnificative au reieșit și în rândul ateilor/celor fără religie. Deci, de unde pericolul închipuit al pierderii credinței creștine în România? De altfel, BOR se poziționează ferm împotriva discursului practicat de candidatul Călin Georgescu, asemuindu-l pe acesta unui Guru, nu unei voci care să reprezinte crezul ortodox.
Sigur că, sub imperiul emoțiilor induse de conflictul cu adversari imaginari, bătălia pentru argumente raționale e pierdută din start. Pe fundamentul acestor discursuri generatoare de ură și schismă socială s-a construit și ascensiunea publică a partidului extremist AUR. Pe larg, la un scroll distanță.
Fii generos/asă! Trimite Perspectivele cadou unui/unei prieten(e)
Pentru Tik Tok, follow aici.
#NOU pe ISCOADA
„Era 9 decembrie, acum fix patru ani, într-o zi de vineri, când stăteai la televizor sau scrollai pe telefon și un flash de BREAKING NEWS ți-a atras atenția: 28% pentru PSD, 25% pentru PNL și 9%... pentru AUR. Cine-s ăștia?, te-ai întrebat, poate, surprins/ă.”
Întrebarea cu un milion de răspunsuri pe care ne-am pus-o în acești patru ani a fost „Cum s-a ridicat AUR la nivelul de-acum?” Adică să ocupe a doua poziție în opțiunile electoratului la alegerile parlamentare desfășurate doar ce. Aceeași întrebare ne-o punem când vorbim despre Călin Georgescu, candidatul surpriză din turul I al alegerilor prezidențiale: cât de departe merg algoritmii și rețelele digitale în a ne dirija viața politică — ca indivizi și ca societăți?
Despre cum și-a construit AUR discursul și narațiunile care au împânzit rețele sociale în ultimii ani și ce a contribuit la succesul fulminant al liderilor extremiști — citiți în DIGISFERA prezintă: „Bătălia pentru România”, articol documentat în detaliu de analista due diligence Andreea Gabriela Bulgaru.
#Pe subiect (și la fel de #NOU pe ISCOADA)
Alejandra Naftal s-a născut în 1960 la Buenos Aires, iar ca adolescentă a militat pentru ideologia peronistă, de stânga. La 17 ani a fost sechestrată și închisă într-un centru clandestin de detenție, tortură și exterminare, unul dintre cele peste 500 de astfel de locuri care au împânzit Argentina dictatorului Jorge Rafael Videla.
Invitata primului eveniment #𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀 𝐓𝐚𝐥𝐤𝐬 ce a avut loc la București în luna aprilie a povestit publicului românesc despre ororile trăite, dar și despre lecțiile pe care le-a învățat despre camaraderia, solidaritatea și dragostea care se pot naște în cele mai neașteptate locuri.
„Înainte ca Alejandra să treacă prin dictatură, democrația nu însemna nimic. După ce a trecut prin dictatură, democrația a însemnat totul.” – Gruia Bădescu, cercetător pe tema orașelor și a memoriei, și gazda dialogului #𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀 𝐓𝐚𝐥𝐤𝐬.
Supraviețuitoarea a vorbit despre pericolul în care se află astăzi democrațiile lumii și despre obligația de a nu permite ca memoria să rămână doar un concept vag, abstract, ci o legătură permanentă a trecutului cu prezentul. Întreaga discuție poate fi urmărită pe canalul de Youtube ISCOADA.
#Intermezzo pentru un super deal
Câteva gânduri despre noi și instrumentele pe care le avem la îndemână pentru a depolariza discursul mediatic.
Bumerangul sociologic din ultimele săptămâni cu privire la incapacitatea sondajelor de opinie de a captura realitatea alegătorilor și refuzul cercetării românești de a se uita acolo unde nu-i place erodează încrederea în contractul social, slăbește credibilitatea mediului academic în raport cu societatea și, în cele din urmă, naște monștri.
Un wake up call pentru specialiști să intre în dialog deschis cu subiecții pe care îi cercetează și să-și accesibilizeze discursul intelectualist pentru a fi înțeleși de cât mai multe pături sociale: perioada pe care o traversăm este (și) rezultatul unghiului mort de analiză al unei părți semnificative din societate, ignorate cu grație până în dimineața zilei de 25 noiembrie.
Prin ceea ce publicăm, aducem în dezbatere teme care demistifică realitatea din jurul nostru și spunem povești de cercetare care, chiar și indirect, luptă cu dezinformarea și tratează subiecte cu puternic potențial polarizant: feminism, drepturile minorităților etnice sau sexuale, sustenabilitate, comunități și ritualuri atipice etc.
Credem cu tărie că ne putem antrena gândirea critică, chiar și în mijlocul unui tăvălug emoțional, prin conținut editorial care are puterea să reducă polarizarea socială, necunoașterea și respingerea celor diferiți de noi (social, cultural, etnic, religios, de orientare sexuală sau identitară etc.)
Vrem să ne păstrăm în continuare independența și să reducem din suspansul și anxietatea socială popularizând cercetarea către publicul larg — și în acest scop am lansat apelul la responsabilitate colectivă.
ISCOADA este co-finanțată în acest moment de AFCN (Administrația Fondului Cultural Național). Prefixul CO- de la co-finanțare este important. Asta înseamnă că noi trebuie să acoperim 15% din suma totală a proiectului, mai precis – 53.000 RON (10.600 €). Noi am făcut rost de 85% din suma necesară funcționării ISCOADA prin acest grant câștigat prin concurs. Ne lipsesc cei 15% și pentru asta apelăm la voi.
Mizăm pe ideea de co-responsabilitate, co-creare și co-susținere a acestei platforme 100% independente. E un pariu și pentru noi. Vom afla dacă se vede/se simte vreo utilitate/beneficiu/refugiu într-ale cunoașterii prin ISCOADA. Până în decembrie 2024 avem nevoie de jumătate din contribuția proprie, adică minim 26.500 RON (5.300 €). Am strâns până acum un pic peste 3.000 RON, pentru care super mulțumim donatorilor! Vă alăturați pentru restul?
Sunt mai multe posibilități de a dona, inclusiv prin redirecționare impozit. Detalii la buton!
#ISCOADA și prietenii săi
Fotoreportajul semnat de arhitecta Ștefania Lumpan despre o fermă ecologică de cereale antice, ce practică agricultura bio-ciclic-vegană, spune povestea unei familii de agronomi elvețieni stabiliți la Firiteaz, lângă Arad.
O recomandare de lectură venită pe adresa redacției. Katharina și Christian Häni readuc la viață cerealele: ferma are propria manufactură unde se macină și se ambalează cerealele cultivate și se produce o gamă variată de produse alimentare: 6 feluri de muștar, 4 feluri de făină integrală proaspăt măcinată și peste 17 feluri de ceaiuri din plante medicinale.
Rezidența Bucharest Dance Hack va avea loc între 7 și 11 aprilie 2025, iar în pregătirea acestui eveniment, un apel internațional este deschis până pe 31 decembrie 2024.
Completând acest formular de înscriere, pot aplica atât artiștii new media, cât și programatorii, designerii, muzicienii și dansatorii interesați să aibă o experiența colaborativă, cu accent pe intersecția dintre corpi în mișcare și tehnologie.
Participanții selectați vor primi remunerație și diurnă atât pentru perioada rezidenței, cât și pentru zilele de călătorie, precum și acoperirea cheltuielilor de cazare și de călătorie.
✍️ Depeșă scrisă de Raluca Moșescu-Bumbac și editată de Laura-Maria Ilie. Design de Seán BC
Perspective este o colecție săptămânală bazată pe cercetare, care cuprinde materiale scrise și analize pe tema acestora. Vrem să provocăm discuții informate despre subiecte incomode ca să înțelegem mai bine lumea în care trăim.
ISCOADA este un Hub de Cercetare și o platformă editorială independentă de popularizare a cercetărilor din antropologie și științe sociale conexe. Platforma ISCOADA este un ecosistem de text, imagine și sunet, prin intermediul cărora comunicăm publicului larg povești despre oameni, cultură și societate.