#48: Industria de publicitate și adolescenții
Despre instrumentalizarea categoriilor de public sub 18 ani, etica în publicitate și berea pentru minori
„Fug la mall că nu se mai găsește luciul ală de buze de pe TikTok - știi că ți-am trimis link - m-au sunat fetele că mai sunt câteva bucăți doar!” (adolescentă, 14 ani)
În ultimii ani, „luciul ăla de buze” a fost, pe rând: luciu de buze, creion dermatograf, fard de obraz și de pleoape, mască cosmetică, apă micelară, tratament pentru ten acneic, cremă de față și de corp. Am fost surprinse să aflăm cât de multe produse de îngrijire destinate adolescentelor există pe piață, cât de ușor ajung la publicul țintă și cât de relevantă a devenit, în special pentru grupul de prietene, nelipsita „rutină a pielii” (skincare routine) — pe care orice influencer/ă care se adresează acestei categorii de public a performat-o măcar o dată pe rețelele sociale.
Cu atât mai mult, respectarea cu strictețe a acestei rutine echivalează cu sporirea încrederii și respectului de sine: problemele specifice ale unui ten ajuns la pubertate și adolescență devin mult mai ușor de gestionat dacă toți trecem prin asta, vorbim deschis și aplicăm același tip de tratament cosmetic, online și offline. Mai concret, prin utilizarea și interacțiunile de pe platformele de social media, actuala generație Alpha (n.a. 2010+) are acces la informații și își dezvoltă creativitatea, este permanent conectată la rețeaua de prieteni și colegi, oferă și primesc sprijin în cadrul grupurilor și caută împreună soluții la dilemele aferente vârstei. Pe de-o parte.
Pe de altă parte, cu sprijinul industriei de publicitate și a influencerilor, reclamele adresate adolescenților generează anual pentru platformele de social media peste 11 miliarde de dolari doar în Statele Unite ale Americii, conform unei analize din 2022 a Universității Harvard. În definitiv, scopul ultim al companiilor și industriei de publicitate este să-și facă cunoscute produsele și să le vândă tinerilor sub 18 ani — de altfel, publicul fidel de azi și de mâine.
Nu este de mirare că mecanismul comodificării funcționează ca uns: adolescenții nu sunt capabili să recunoască toate tipurile de marketing digital, mai ales când acesta este încorporat subtil în conținutul online, din simplul fapt că abilitatea lor de a gândi critic este estompată de nevoia socială de conectare prin intermediul tehnologiei și digitalului.
Capacitatea de a lua decizii raționale, de a rezista cumpărăturilor impulsive și a face față presiunii de grup se dezvoltă mai târziu, în jurul vârstei de 25 de ani — ceea ce îi transformă pe pre-adolescenți și adolescenți în categorii vulnerabile de public, expus involuntar reclamelor la alcool (pe larg, un pic mai jos), țigărilor electronice, jocurilor de noroc, junk food-ului și diverselor campanii de îndoctrinare și dezinformare.
Așadar, ce implicații psiho-sociale are faptul că minorii sunt instrumentalizați de industria de advertising ca nouă piață de desfacere? Și cum pot înțelege și preîntâmpina părinții acest fenomen?
Discutăm despre cât de etică este abordarea industriei, ce rol joacă manipularea grafică și posibile soluții de educare a adolescenților în descifrarea acestor noi practici — mâine seară de la 19:00, la Teatrul Național București, Sala Rotondă (intrarea de la Sala Mică), într-un dialog public moderat de Monica Jitariuc (consultantă în comunicare cu peste 24 de ani de experiență în domeniu), împreună cu:
🗣️George Bonea — publicitar, autor publicat și doctorand preocupat de relația dintre oraș și reclame
🗣️Maria Zvînca — specialistă în comunicare și creatoare de conținut online
🗣️Dan Stănescu — fondator și director de creație la Glitch-shop, studio de comunicare specializat în proiecte cu miză și meaning din artă & cultură, social, sustenabilitate sau comercial. Fost copywriter, actual custode la biblioteca Glitch.
🗣️Victor Dobre — om de agenție și reprezentant al asociației industriei de publicitate (IAA România), membru în Consiliul Român pentru Publicitate și contributor în Uniunea Agențiilor de Publicitate din România.
Intrarea este liberă și începem la timp. Bonus: 300 mp de printuri @expoziția centrală a festivalului-gazdă Bucharest Graphic Days 2024!
Fii generos/asă! Trimite Perspectivele cadou unui/unei prieten(e)
Dacă preferi agora Tik Tok, follow aici.
#NOU pe ISCOADA și #Pe subiect
Rețelele sociale permit minorilor să fenteze cu ușurință eforturile minime de verificare a vârstei, ceea ce îi expune la reclame la băuturi alcoolice, țigări sau jocuri de noroc, uneori cu ajutorul influencerilor/persoanelor publice care recomandă respectivele produse și transmit mesajul că „în orice moment bucuros trebuie să ne folosim de alcool”.
George Bonea, sociolog și publicitar (invitat în cadrul 𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀 𝐓𝐚𝐥𝐤𝐬 & 𝐁𝐆𝐃 // 𝐄𝐭𝐢𝐜𝐚 𝐢̂𝐧 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 – 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐫𝐞 𝐬̦𝐢 𝐢𝐧𝐟𝐥𝐮𝐞𝐧𝐭̦𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐭𝐞𝐞𝐧𝐯𝐞𝐫𝐭𝐢𝐬𝐢𝐧𝐠), a stat de vorbă cu 12 minori (trei fete și nouă băieți) pentru a afla cum percep aceștia consumul de alcool și reclamele la bere (cea mai apreciată băutură alcoolică din România).
A aflat, pe de-o parte, cum reușesc brandurile de alcool – prin reclamele TV, conținutul necontrolat pe rețelele sociale – și pe de altă parte, chiar familiile acestora, să încurajeze consumul în rândul minorilor. O posibilă dependență de mai târziu devine imposibil de prevenit când li se transmite că alcoolul este un produs firesc, ba chiar dezirabil, iar asta din toate direcțiile: familii, modelele pe care le urmează, conținutul pe care, de multe ori, nici nu îl caută. Citește tot în „Programul „prima bere”: publicitatea și minorii”.
#Intermezzo pentru un super deal
Un pic despre noi și situația în care ne aflăm. ISCOADA este co-finanțată în acest moment de AFCN (Administrația Fondului Cultural Național) printr-un program multianual (2024-2025). Asta înseamnă că vom publica 70 de articole de cercetare/eseu și vom organiza 15 dialoguri ISCOADA Talks în București și în țară pe parcursul acestor doi ani.
Prefixul CO- de la co-finanțare este important. Asta înseamnă că noi trebuie să acoperim 15% din suma totală a proiectului, mai precis – 53.000 RON (10.600 €). Deal-ul pe care vi-l propunem este următorul: noi am făcut rost de 85% din suma necesară funcționării ISCOADA prin acest grant câștigat prin concurs. Ne lipsesc cei 15% necesari și pentru asta apelăm la voi.
Realitatea este că noi lucrăm în acest proiect pe sume derizorii oricum (vorbim realmente de o distribuție de aprox. 2.500 RON/lună BRUT pentru fiecare dintre cele două co-fondatoare și membre permanente ale echipei, și și mai puțin pentru colaboratorii apropiați). Dacă mai tăiem din fee-urile echipei ca să acoperim contribuția proprie, vom merge la colindat la iarnă… :)
Nu vrem să condiționăm vreodată accesul la conținutul pe care îl producem prin paywalls (obligație la plată). O să vedeți această practică din ce în ce mai des în viitor, starea jurnalismului independent la nivel internațional este extrem de precară.
Mizăm pe ideea de co-responsabilitate, co-creare și co-susținere a acestei platforme 100% independente. E un pariu și pentru noi. Vom afla dacă se vede/se simte vreo utilitate/beneficiu/refugiu într-ale cunoașterii prin ISCOADA. Până în decembrie 2024 avem nevoie de jumătate din contribuția proprie, adică minim 26.500 RON (5.300 €). Vă alăturați?
#ISCOADA și prietenii săi
Săptămâna viitoare, între 24 și 27 octombrie, are loc la Muzeul Național al Țăranului Român prezentarea publică a „urmelor” pe care o serie de artiști vizuali, antropologi, artiști de sunet și curatori le-au lăsat pe tot parcursului anului în comuna Fundata, jud. Brașov.
Instalații sonore și compoziții de doine, film experimental pe peliculă, articole de cercetare și chiar un ziar local — toate acestea transpuse în expoziția și masa rotundă „Căminul Cultural Fundata Reimaginat”, proiect co-creat împreună cu membrii comunității.
În mijlocul tuturor tensiunilor și conflictelor există o forță subtilă care ne poate aduce împreună: curajul de a ne privi vulnerabilitățile și de a ne mișca cu ele spre teritorii neimaginate încă.
Inima Centrului Național al Dansului București, festivalul internațional IRIDESCENT, începe în noiembrie și aduce în premieră la București 10 spectacole internaționale de dans contemporan și performance, alături de evenimente conexe care se vor desfășura atât la CNDB, cât și la Teatrul Național București, Teatrul Odeon sau CINETic. Detalii și programul complet, aici.
✍️ Depeșă scrisă de Raluca Moșescu-Bumbac și editată de Laura-Maria Ilie. Design de Seán BC
Perspective este o colecție săptămânală bazată pe cercetare, care cuprinde materiale scrise și analize pe tema acestora. Vrem să provocăm discuții informate despre subiecte incomode ca să înțelegem mai bine lumea în care trăim.
ISCOADA este un Hub de Cercetare și o platformă editorială independentă de popularizare a cercetărilor din antropologie și științe sociale conexe. Platforma ISCOADA este un ecosistem de text, imagine și sunet, prin intermediul cărora comunicăm publicului larg povești despre oameni, cultură și societate.