#37: Falusuri păgâne și (in)fertilitate socială
Despre natalitate în campaniile publice de informare și ritualul păgân de fertilitate al „Băbăludei”
O afirmație care cu siguranță îți atrage atenția, mai ales dacă ești femeie, locuiești în România și vrei, la un moment dat, să devii mamă. Campania inițiată de SOGR și INSMC și girată de Ministerul Sănătății și Institutul Național de Statistică, evidențiază procentului îngrijorător al femeilor cu vârsta de peste 30 de ani care nu mai pot deveni mame. Aceste informații rulează ciclic pe cele zece ecrane din spațiul celei mai aglomerate farmacii din București (la care media de așteptare depășește 30 de minute).
Dincolo de comunicarea agresivă, astfel de titluri intrigante dpdv statistic merită analizate cu o doză de scepticism. Conform celui mai recent raport demografic publicat de INS în 2023 (cel citat pe pe ecrane?) fertilitatea feminină din România se situa în 2022 la 25,2%, pentru intervalul de vârstă 35-40 de ani, comparativ cu 56,7% (30-35 ani) și 64,8% (25-30 de ani), cu o medie națională de 38,6% la femeile care au împlinit 35 de ani. Conform unui alt raport INS publicat în 2012, și care s-a uitat la rata fertilității între anii 1960-2010, nu există diferențe semnificative de nivel între categoriile de vârste 30-35 de ani și 35-40 de ani. Mai mult:
„De la 2,2 copii la o femeie în 1989, valoare cu puţin superioară celei necesare unei înlocuiri simple a generaţiilor, rata fertilităţii totale a coborât la doar 1,3 copii la o femeie în anul 1995 şi s-a menţinut cu uşoare variaţii la acest nivel până în anul 2010.”
Ce știm cu siguranță este că rata natalității în 2022 a înregistrat cel mai mic număr de nou-născuți din 1930 până în prezent. Realitate explicabilă în contextul migrației masive, pandemiei și războiului de la graniță. O statistică generală nespecifică țării noastre dpdv istoric, având în vedere că între 2011-2020, rata totală a fertilității a crescut de la 1,47% la 1,80%.
Un alt studiu realizat în 2023 de către Asociația Română pentru Reproducere Umană, care trage numeroase semnale de alarmă pe subiect și care este reluat după prima versiune din 2018, este acum citat de toate marile publicații de știri din România. Cu toate acestea, cercetarea în cauză este imposibil de identificat și consultat online, la fel cum este și activitatea Asociației Române pentru Reproducere Umană — care nu e de găsit!
“Femeia până la 30 de ani trebuie să aibă deja primul copil născut, pentru că, altfel, în afara problemelor existente de infertilitate, situația se agravează cu avansarea în vârstă. Din păcate, femeile se ocupă de carieră în detrimentul copiilor” (Andreas Vythoulkas, medic specialist în infertilitate și director executiv ARRU)
Declarație cel puțin problematică dacă, conform diverselor clinici de fertilizare, același studiu preluat indică viața profesională ca alegere pe locul 4 (din 5) în topul motivațiilor respondentelor de a amâna prima sarcină, cea mai mare pondere având faptul că nu au găsit un partener potrivit. Iar comparativ cu statele din Uniunea Europeană, România înregistrează în 2022 o creștere de 0,25% a ratei de fertilitate.
Sigur că cifrele (explicabile, de altfel) nu ne avantajează pe termen lung, dar nici nu confirmă panica morală a infertilității feminine, indusă de campanii publice de conștientizare și susținută de studii inaccesibile, clinici private de reproducere asistată și companii producătoare de medicamente utilizate în astfel de proceduri medicale. Ce-i drept, este infinit mai ușoară această abordare care angrenează emoții puternice, decât implementarea de programe dedicate viitorilor părinți și copii, care să susțină structural natalitatea.
Și dacă tot vorbim de fertilitatea feminină, deloc întâmplător, astăzi (chiar în timp ce scriem aceste rânduri!) are loc în satul Buru, jud. Cluj, ritualul „Băbăluda”: o reinterpretare specifică de fertilitate a ceremonialului Omului Verde, ce își are originile în tradițiile păgâne și marchează începutul de vară și explozia vegetației.
#NOU pe ISCOADA
„Băbăluda”, adică falusul care aleargă pe ulițele satului într-un ritual păgân de fertilitate dedicat pământului (și, implicit, femeilor din comunitate), este performat de tinerii bărbați din Buru și presupune coborârea acestora în sat, după ce timp de două zile își confecționează minuțios costumele.
Spectaculoasa sărbătoare anuală impresionează prin energia everfescentă care aduce laolaltă întreaga comunitate. Băbăluzii sunt insoțiți pe ulițe atât de bătrâni recunoscători că duc mai departe tradiția — la care și ei au luat cândva parte, cât și de tinerele femei care se prind cu bucurie în jocul seducției.
Deși denumirea licențioasă a falusului e pe buzele tuturor participanților, sexualitatea exprimată liber devine în satul Buru un liant al comunității locale, capabil să aducă împreună familiile îndepărtate, răspândite care încotro.
Ritual surprins de Ioana Cotulbea, Ilinca Micu și Ana Scripcariu-Ochiai în timpul unei cercetări din 2023, parte din proiectul ANTROPOFLORA.
Citiți mai multe în textul Ioanei Cotulbea pe ISCOADA!
#Pe subiect
Ritualurile de fertilizare a pământului care implică motivul falic sunt prezente în multe dintre culturile lumii, de la festivaluri desfășurate în Grecia Antică, până la festivalul hindus Maha Shivaratri și cel al Falusului de Oțel din Japonia, care are loc anual la fiecare început de aprilie.
De asemenea, în fiecare an, odată cu debutul sezonului de vânătoare, războinicii din tribul african Kuru fertilizează pământul cu propriul lichid seminal, într-un ritual de intensă concentrare mentală și imaginar care implică animalele ce curând vor deveni pradă, și apoi hrană oferite comunității.
Fii generos/asă! Trimite Perspectivele cadou unui/unei prieten(e)
Dacă preferi agora Threads, follow aici.
#ISCOADA și prietenii săi
Apel deschis pentru artiști și cercetători emergenți, care să se alăture proiectului Despre Ploi, Râuri, Șuvoaie: o meditație artistică transdisciplinară despre apă și făgașele pe care ea le sapă prin noi.
Inițiat de Asociația Developing Art, noul proiect de (al)chimie culturală propune trei sesiuni de cercetare în teren: în Delta Dunării (13-27 mai), la Petroșani, pe Valea Jiului (17-31 iulie) și în Parcurile Ioanid și Icoanei din București (5-15 august).
În acest spirit, echipa anunță un open call deschis până pe 2 mai, în căutarea unui artist și/sau cercetător emergent, pasionat de legătura dintre diversele forme de artă, antropologie, etnologie și sociologie. Doritorii trebuie să fie disponibili pentru toate cele trei perioade de activitate în teren, cazarea va fi asigurată, iar înscrierile se fac aici.
Vrem ca întreg conținutul ISCOADA să rămână gratuit, dar ne bazăm pe susținerea ta financiară. Dacă ți-a plăcut ce ai citit, ajută-ne să continuăm!
Perspective este o colecție săptămânală de materiale pe o temă aleasă, bazate pe cercetare. Vrem să provocăm discuții informate despre fiecare subiect în parte și să înțelegem bucățică cu bucățică lumea asta din ce în ce mai complicată.
ISCOADA este un Hub de Cercetare și o platformă editorială independentă de popularizare a cercetărilor din antropologie și științe sociale conexe. Platforma ISCOADA este un ecosistem de text, imagine și sunet, prin intermediul cărora comunicăm publicului larg povești despre oameni, cultură și societate.
Primești acest e-mail pentru că ți-ai lăsat adresa în formularul de pe Platforma ISCOADA sau te-ai înscris în Substack. Dacă dorești să te dezabonezi, mergi la butonul Unsubscribe (deși nu vedem de ce ai face asta:)
Design de Seán BC