#36: Lux, clasă socială și instituții „totale”
Despre capitalul socio-economic din penitenciare + evenimentele lunii aprilie
Weekend-ul acesta a avut loc în Piața Victoriei un meeting-manifest de susținere a familiilor care și-au pierdut copiii în tragicul accident petrecut în august 2023, când în localitatea 2 Mai, un tânăr de 19 ani aflat sub influența unor substanțe interzise a lovit cu mașina două grupuri de tineri care circulau pe marginea șoselei.
Protestul de sâmbătă seara are la bază nemulțumirea oamenilor cu privire la evoluția procesului lui Vlad Pascu, șoferul inculpat, proces aflat acum în desfășurare la Judecătoria din Mangalia. Suspiciunile referitoare la corectitudinea și la buna funcționare a sistemului juridic din România pornesc de la discrepanța de statut socio-economic dintre cele două tipologii de familii: cea a inculpatului (cu resurse economice semnificative și bine conectată dpdv social și politic) și cele ale victimelor (cu resurse medii și fără influență socială).
O situație părtinitoare des întâlnită în spațiul public local, care favorizează ceea ce sociologul Pierre Bourdieu numea indivizii ce dețin capital social și cultural, împreună cu putere politică acumulată de clasele considerate dominante în sistemele capitaliste de azi. Întrebat despre cum a perceput prima întâlnire cu tânărul acuzat de ucidere din culpă, tatăl uneia dintre victime a declarat:
„Foarte încrezător pe ce decizii se vor lua, e învățat exact cum trebuie să vorbească.”
Reproducerea privilegiilor de clasă este vizibilă cel mai adesea în cazul descendenților din familii educate și cu acces la resurse de tot felul. Ca noi toți, aceștia își observă și își imită părinții, de la modul în care vorbesc și se comportă, la felul în care se folosesc de puterea simbolică pentru a-și păstra în continuare rolul dominant în structura societății.
Penitenciarele nu fac excepție, dimpotrivă. Instituții de control statal considerate „totale” de către cercetătorul în psihologie socială Erving Goffman (alături de azilurile de boli mintale, școlile militare, lagărele de concentrare, școlile cu internat și mânăstiri), penitenciarele pot trece, la prima vedere, drept spații închise cu potențial social egalizator.
Aflat momentan în arest preventiv la Penitenciarul Poarta Albă, Vlad Pascu a acordat recent un interviu prin telefonul tatălui său, fără a avea acordul procurorului de caz sau al instanţei pe al cărei rol de află speța sa. Rămâne de văzut dacă îi vor fi (sau nu) îngrădite anumite drepturi, dacă va fi sancționat disciplinar, ori în ce măsură cazul lui va declanșa viitoare revolte publice.
Povestea lui Vlad Pascu nu este unică. În penitenciarele românești își ispășesc pedeapsa aproximativ 20.000 de deținuți. Printre aspectele care mai mult îi diferențiază decât îi aduc pe aceeași treaptă se află semnificațiile atribuite priorităților de viață, confortului, obiectelor considerate „de lux”, și ce spun aceste percepții despre mediul socio-economic în care s-au născut și au crescut.
#NOU pe ISCOADA
În primăvara lui 2022, sociologul și publicitarul George Bonea a stat de vorbă cu 30 de bărbați cu vârste între 22 și 56 de ani, încarcerați la Penitenciarul Rahova. Împărțiți în două categorii, în funcție de natura infracțiunilor, deținuții dețin sau visează la anumite mărci de telefoane, mașini sau haine, care devin o expresie a identității de grup și o strategie de acumulare a capitalului socio-cultural.
Condamnați pe de-o parte pentru furturi și tâlhării, și pe de altă parte, pentru infracțiuni economice și trafic de persoane, comportamentul de consum diferă între cele două grupuri de deținuți în funcție de condițiile materiale, educaționale și sociale în care aceștia s-au dezvoltat. Capitalul social și economic deja acumulat se dovedește util nu doar în libertate, ci și în lipsa ei.
Citește aici „Om sărac, om bogat: Percepția luxului în Penitenciarul Rahova”.
#ISCOADA și prietenii săi
Luna aprilie vine cu o suită de ateliere și conferințe la /SAC Malmaison, în cadrul proiectului artistic transdisciplinar ROOTS, derulat de spațiul pentru dezvoltare coregrafică AREAL.
Îndemnând la o explorare a rădăcinilor ce unesc omul, societatea și întreaga biosferă, conferințele se uită la rolul crucial al memoriei autobiografice în construcția identității corpului și la poziționarea etică a omului în relație cu regnul animal. Intrarea la conferințe este liberă, iar programul complet poate fi consultat aici.
Fii generos/asă! Trimite Perspectivele cadou unui/unei prieten(e) :)
Dacă preferi agora Threads, follow aici.
Tot în aprilie sărbătorim Ziua Internațională a Dansului, dar și 20 de ani de existență a Centrului Național al Dansului București (CNDB).
Veți avea ocazia să vizionați spectacole de dans internaționale prezentate în premieră în România, producții coregrafice naționale, dar și să participați la discuții cu artiștii. Începând cu 17 aprilie, calendarul lunii include trei spectacole de neratat din Ungaria, Olanda și Belgia. La mulți ani, CNDB!
Vrem ca întreg conținutul ISCOADA să rămână gratuit, dar ne bazăm pe susținerea ta financiară. Dacă ți-a plăcut ce ai citit, ajută-ne să continuăm!
Perspective este o colecție săptămânală de materiale pe o temă aleasă, bazate pe cercetare. Vrem să provocăm discuții informate despre fiecare subiect în parte și să înțelegem bucățică cu bucățică lumea asta din ce în ce mai complicată.
ISCOADA este un Hub de Cercetare și o platformă editorială independentă de popularizare a cercetărilor din antropologie și științe sociale conexe. Platforma ISCOADA este un ecosistem de text, imagine și sunet, prin intermediul cărora comunicăm publicului larg povești despre oameni, cultură și societate.
Primești acest e-mail pentru că ți-ai lăsat adresa în formularul de pe Platforma ISCOADA sau te-ai înscris în Substack. Dacă dorești să te dezabonezi, mergi la butonul Unsubscribe (deși nu vedem de ce ai face asta:)
Design de Seán BC