#30: Despre limba migratoare și cultura vie a tradiției (religioase)
La mulți ani buni, dragii noștri! Onorați să vă avem alături!
În decembrie anul trecut (adică acum o lună!), am avut ocazia să poposim aproape 10 zile într-un sătuc de munte de lângă Torino - Pratiglione. Gazda noastră a fost Cristian Gaiță, un român relocat în Italia de mai bine de 20 de ani, profesor de școală primară și gimnaziu, dar și om de comunicare și antreprenor. El deține singurul bar/restaurant din sat - B&B del Sole, unde am putut interacționa cu localnici, atât italieni, cât și români imigranți de primă generație.
Ce ne-a surprins este forța parcursului lingvistic al migrației - Cristi și partenera lui (de asemenea româncă) găseau mai la îndemână să comunice între ei în italiană. Copiii lor sunt născuți acolo, iar băiatul adolescent „vorbește limba română cam cum vorbesc eu italiană”, ne-a spus Cristi. Fetița, cu câțiva ani mai mică, vorbește româna chiar mai puțin. Nu doar atât - angajata localului era o fată de 21-22 de ani, născută și crescută în Italia, care a ales să rămână acolo după ce părinții ei au decis să se întoarcă în România. La fel, ea vorbea limba română cu dificultate, cerând deseori ajutorul lui Cristi când nu-și găsea cuvintele. Asemenea ei era și prietena care o vizita la muncă.
Migrația din motive economice este un fenomen extrem de complex, cu implicații pe toate palierele societăților umane. Un studiu din 2023 al Organizației Salvați Copiii România a relevat faptul că aproape un sfert dintre copiii români cu vârste între 0-17 ani au cel puțin un părinte plecat la muncă în afara țării. Efectele asupra copiilor, dar și asupra societății în ansamblu, sunt numeroase, multe dintre ele încă necunoscute. Însă ce se întâmplă cu copiii aduși de către părinți sau născuți în țările în care aceștia emigrează și unde, eventual, decid să rămână cu totul? Diaspora română din Italia constituie de departe cea mai numeroasă populație străină din peninsulă, cu peste un milion de persoane. Relativa proximitate și asemănarea lingvistică de sorginte romanică/neolatină au fost factori cheie pentru opțiunile de emigrare și stabilizare, alături de legislație și oportunitățile de muncă - majoritatea necalificată - în agricultură, construcții și îngrijire la domiciliu.
Revenind la Pratiglione, ni s-a părut extrem de curios cum limba română este pe jumătate pierdută în rândul copiilor români de primă generație din peninsulă, în decurs de numai 20-25 de ani. Cu atât mai mult cu cât procesul de aculturație, prin imigrația involuntară sau apartenența la un grup etnic minoritar, trece prin stadii destul de dure și non-lineare: imigranții români de primă generație din Italia se confruntă cu bullying-ul, bunăstare percepută scăzută, insatisfacție școlară și stres social. Sentimentul de apartenență al acestor adolescenți și tineri ar fi ambivalent, mereu negociat și mereu în transformare, ducând la conceptul de „apartenențe multiple”.
Dorința de integrare în țara-gazdă transpare, totuși, în ciuda acestor neplăceri. N-am găsit vreo urmă de fală și mândrie legate de țara-mamă, sau măcar o minimă nostalgie lingvistică. În schimb, am găsit utilitate, funcționalitate. Acești copii, imigranți de primă generație, vor fi cetățeni italieni fără doar și poate. Sau după cum ne-a spus fără patetisme și M., mama copiilor: „Sigur! (că se pierde limba română). Limba lor maternă e italiana. Ei simt și gandesc, automat, în italiană”.
Suntem o platformă editorială independentă. Dacă ceea ce citești ți se pare valoros, susține activitatea ISCOADA!
#NOU pe ISCOADA
Și dacă tot se încheie astăzi sezonul sărbătorilor de iarnă, să vedem cum au debutat ele în Italia! În timp ce, la noi, sărbătorile prind contur odată cu celebrarea Sfântului Nicolae, protectorul copiilor, în Italia rurală, localnicii din Pratiglione marchează pe 8 decembrie în calendarul catolic conceperea fără de păcat a Fecioarei Maria – L’Immacolata Concezione della Beata Vergine Maria.
Aflându-ne chiar atunci în Pratiglione, ne-au intrigat grupurile de copii întâlnite pe străduțele micului sat de munte, ce participau la diverse jocuri și inspectau cu atenție curțile și împrejmuirile caselor. Prilej de interacțiune socială și imixtiune culturală, copiii și adolescenții (italieni și români!) sărbătoresc împreună Imaculata Concepție: crează, expun și admiră presepele, respectiv scenetele reinterpretate ale actului nașterii din fecioară a lui Iisus Hristos (de către aceeași Fecioară Maria concepută imaculat).
Ingeniozitatea localnicilor depășește orice imaginație - de la scenete mistice cu dopuri, conifere și ouă, la piese de Lego, echipament electronic, felurite tipuri de paste, bucăți de pâine și buturugi - practic, orice obiect ce se regăsește într-o gospodărie poate deveni personaj de legendă. Pe străzile satului Pratiglione se perindă inclusiv vizitatori din alte comunități, pentru a vedea producția creativă a lui 2023 și a participa la spectacolul colectiv.
„E debutul sărbătorilor de iarnă, ziua a fost liberă, bradul a fost făcut. Seara de 8 decembrie se simte, într-adevăr, ca o sărbătoare.” Un material impromptu, scris de Laura-Maria Ilie, editora coordonatoare a Platformei ISCOADA, împreună cu noul nostru coleg, editorul asociat Florin Tudose.
Fii orginal/ă! Trimite Perspectivele cadou Ionilor și Ioanelor din viața ta! :)
#ISCOADA și prietenii săi
A început Noul An și cei mai mulți dintre noi profită de ultimele zile libere și (bizar de) călduroase ale vacanței de iarnă. În acest spirit de loisir, vă anunțăm că încă este deschisă campania de strângere de fonduri a spațiului independent ArtHub Bucharest/Grădina Arthub. Puteți dona până pe 15 ianuarie, de Ziua Națională a Culturii Române, pe care o putem sărbători împreună sprijinind producția artistică și culturală locală, pentru a ține în viață comunități de practică reale.
Vrem ca întreg conținutul ISCOADA să rămână gratuit, dar ne bazăm pe susținerea ta ca donator. Dacă ți-a plăcut ce ai citit, ajută-ne să continuăm!
Perspective este o colecție săptămânală de materiale pe o temă aleasă, bazate pe cercetare. Vrem să provocăm discuții informate despre fiecare subiect în parte și să înțelegem bucățică cu bucățică lumea asta tot mai complicată.
ISCOADA este un Hub de Cercetare și o platformă editorială independentă de popularizare a cercetărilor din antropologie și științe sociale conexe. Platforma ISCOADA este un ecosistem de text, imagine și sunet, prin intermediul cărora comunicăm publicului larg povești despre oameni, cultură și societate.
Primești acest e-mail pentru că ți-ai lăsat adresa în formularul de pe Platforma ISCOADA sau te-ai înscris în Substack. Dacă dorești să te dezabonezi, mergi la butonul Unsubscribe (deși nu vedem de ce ai face asta:)
Design de Seán BC