#27: Despre fenomenul consumului de droguri în rândul adolescenților
Consumul de droguri a luat amploare în ultimii ani în România, cei mai afectați fiind adolescenții și tinerii. Deși țara noastră are cel mai ridicat nivel de criminalizare a consumului din Uniunea Europeană, statisticile oficiale indică vârsta de 13 ani ca prim contact al adolescenților cu substanțele psihoactive, împreună cu creșterea fulminantă a ratei de consum în rândul populației tinere.
Care sunt factorii care favorizează debutul consumului de droguri în perioada adolescenței? Un meta-studiu desfășurat vreme de 5 ani, care se uită la consumatorii adolescenți din întreaga lume, vorbește nu doar despre factorii de risc, ci și despre factorii de protecție asociați fenomenului. Mai precis, sunt analizate trăsăturile individuale, mediul familial și comunitatea din care adolescenții fac parte.
Caracteristici precum nivelul crescut al impulsivității și rebeliunii, alexitmia (incapacitatea de a identifica propriile emoții) și dificultatea adolescenților de a-și regla emoțiile reprezintă factori de risc care favorizează consumul, în timp ce optimismul, mindfulness-ul și fobia socială sunt considerați factori de protecție.
Referitor la mediul familial, fundamental[ în dezvoltarea adolescenților și în problematica consumului este implicarea și educația din partea taților. Parentajul perceput ca neglijent constituie un factor de risc pentru debutul consumului la adolescenți, iar intervenția părinților trebuie bazată pe o relație de încredere, comunicare deschisă și monitorizare a activităților acestora.
În sfârșit, comunitatea de prieteni și presiunea de grup la care sunt expuși adolescenții reprezintă un important factor de risc, în timp ce credințele religioase puternice oferă protecție în prevenirea consumului de droguri, alături de campanii de informare în licee (video-urile lui Cătălin Moise pe subiect pot fi un start excelent), un program zilnic structurat și implicarea în activități extrașcolare.
Țara noastră urmează trendul internațional al amplificării consumului. În niciun alt moment din istoria Statelor Unite nu au existat atâtea morți cauzate de supradozele de stupefiante. Cincizeci de ani mai târziu, infamul war on drugs (război împotriva drogurilor) își arată limitele, criminalizarea consumului și măsurile legislative punitive demonstrându-se ineficiente pe termen lung. Este necesară o schimbare de abordare a fenomenului, cu investiții masive în sistemul de sănătate publică, în centre de prevenție și tratament, dar și schimbări legislative ca dezincriminarea posesiei pentru consumul propriu și reinserția socială.
Pe plan local, Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie a lansat o scrisoare publică adresată decidenților politici, în care propune 10 măsuri concrete și urgente care pot fi adoptate, altele decât pedepsele penale aplicate adolescenților: de la centre de informare, prevenție, tratament şi harm reduction, la finanțări substanțiale pentru organizațiile care oferă deja servicii consumatorilor de droguri, și mai ales declararea consumului de etnobotanice drept urgenţă naţională de sănătate publică.
Sigur că stoparea consumului de stupefiante este imposibilă, însă măsuri precum destigmatizarea adicției și lansarea în spațiul public a unor dialoguri care să adreseze deschis problematica sănătății mintale în relație cu consumul de droguri pot avea un impact major asupra discursului mainstream și a politicilor publice.
Suntem o platformă editorială independentă. Dacă ceea ce citești ți se pare valoros, susține activitatea ISCOADA!
#De pe ISCOADA
„Viața e ca un drum de la ușă pân’ la geam…”
Ultimele trei viniete etnografice parte din proiectul Timișoara Seniorilor se uită la relația subiectivă dintre seniori și oraș, raportarea la dinamica socială și evoluția urbană, ancorând experiența acestora în explicații antropologice contemporane. Cercetătorii Atalia Onițiu, Lucian Drinc și Mariana Balaci de la Universitatea de Vest din Timișoara relatează experiența tururilor ghidate de seniorii timișoreni într-un demers de antropologie a locuirii.
Expoziția Timișoara Seniorilor poate fi vizitată până pe 11 octombrie, de luni până vineri între orele 9.00-11.00 și 15.00-17.00 în spațiul expozițional al Asociației Pietatea Bănățeană, din Bd. Revoluției din 1989 nr 26, Timișoara.
#ISCOADA și prietenii săi
„Cine nu își dorește să aibă o zi mai bună? Unul dintre felurile în care poți avea o zi mai bună este să împărtășești gândurile și ideile tale cu alți oameni. Personal, am constatat că ce ne aduce cel mai ușor laolaltă, chiar și cu oameni noi, sunt jocurile, plimbările, arta și cultura.” - Monica Anastase,fondatoarea festivalului Om cu Om.
Găsiți ateliere creative pentru cei mari și cei mici, implicare civică și artă comunitară pe tot parcursul lunii octombrie în cadrul primei ediții Om cu Om – Festival de Cartier, eveniment dedicat comunității locale din cartierele Bucureștiului, care începe pe 7-8 octombrie în zonele Buzești, Icoanei și Mântuleasa.
Gazdele evenimentului vor fi Centrul EKA – Centrul Stării de Bine (Buzești), Teatrul Improteca (Icoanei) și Centrul Shakti (Mântuleasa). Detalii despre program și înscrieri aici.
Vrem ca întreg conținutul ISCOADA să rămână gratuit, dar ne bazăm pe susținerea ta ca donator. Dacă ți-a plăcut ce ai citit, ajută-ne să continuăm!
Perspective este o colecție săptămânală de materiale pe o temă aleasă, bazate pe cercetare. Vrem să provocăm discuții informate despre fiecare subiect în parte și să înțelegem bucățică cu bucățică lumea asta tot mai complicată.
ISCOADA este un Hub de Cercetare și o platformă editorială independentă de popularizare a cercetărilor din antropologie și științe sociale conexe. Platforma ISCOADA este un ecosistem de text, imagine și sunet, prin intermediul cărora comunicăm publicului larg povești despre oameni, cultură și societate.
Primești acest e-mail pentru că ți-ai lăsat adresa în formularul de pe Platforma ISCOADA. Dacă dorești să te dezabonezi, mergi la butonul Unsubscribe (deși nu vedem de ce ai face asta:)
Design de Seán BC
Alexitimia este mai degraba incapacitatea de a-si exprima emotiile decat de a le identifica. Alexitimicul stie ca e furios/suparat/iritat dar nu stie cum sa exprime asta.