#24: Despre rolul social al avertizorilor de integritate. Cazul Sinéad O’Connor
Activiști, informanți, rebeli, protestatari, artiști, avertizori de integritate (whistleblowers) - termenii nu înseamnă același lucru, însă acțiunile acestor persoane prezintă linii de intersecție și au deseori ca rezultat schimbarea contextelor culturale.
Sinéad O’Connor a fost o artistă cunoscută pentru exprimarea necenzurată și pentru abordarea unor teme dificile în muzica și în aparițiile sale. Ea însăși supraviețuitoare a abuzului parental și instituțional sub egidă catolică în Irlanda anilor ’60-’70, Sinéad a zguduit Biserica și comunitatea catolică, laolaltă cu industria muzicală. Acțiunile sale au atras represalii grave, inclusiv acuzații de „nebunie” - strategie des întâlnită în astfel de situații, cântăreața fiind împinsă la marginea comunității artistice mainstream (unde îi șade cel mai bine punk-ului, de altfel). Artista a realizat peste ani că acolo îi era și locul - „Abuzul din copilărie este o criză identitară, la fel și celebritatea. Așadar, eu am sărit dintr-o criză identitară în alta”. Denigrarea și excluziunea au însemnat pentru Sinéad O’Connor totodată și eliberarea.
De ce avem nevoie de „disidenți principiali” în societățile umane? În literatura de specialitate se vorbește despre cum sociologia culturală nu studiază îndeajuns actul revelator al unul avertizor de integritate, act care are puterea de a schimba regulile jocului social pe termen lung. Putem privi acțiunea de revelare ca o strategie de redistribuire a puterii, pentru că puterea deținută în mod asimetric (guverne, instituții, corporații etc.) vine la pachet cu ascunderea informațiilor și blocarea accesului la cunoaștere.
„Din perspectivă antropologică, este limpede că acțiunile de secretizare și revelare vorbesc despre exerciții discrete de abilitare și împuternicire, care caută în cele din urmă să structureze universul social prin includerea și excluderea indivizilor și grupurilor de la accesarea unei anumite informații, precum și de la intercomunicare.” (Alison Reid & Andrew Skuse, 2017)
Suntem o platformă editorială independentă. Dacă ceea ce citești ți se pare valoros, susține activitatea ISCOADA!
#Pe subiect
În ianuarie 2021, guvernul Republicii Irlanda publica raportul privind activitatea așezămintelor Mother and Baby, instituții deschise în 1922 de către proaspăt înființatul stat irlandez. Acestea au fost plasate în grija ordinelor monastice catolice cu scopul de a oferi tinerelor mame necăsătorite un spațiu în care să-și aducă pe lume copiii. În realitate, casele de mame și copii erau veritabile lagăre de muncă forțată, în care pruncii erau adesea separați de mame, iar tinerele femei erau abuzate și exploatate. Casele au funcționat până în anul 1998, dar crimele și abuzurile săvârșite în spatele porților păzite de figuri clericale au început să fie investigate abia în 2015, după ce Catherine Corless, istoric amator, a sesizat discrepanțe în datele înregistrate de arhive. Ancheta ulterioară a dus la descoperirea a multiple gropi comune în care au sfârșit sute de copii mici și la dezvăluirea nenumăratelor abuzuri și înstrăinări petrecute în cei peste șaptezeci de ani de existență ai acestor instituții.
Despre acest capitol întunecat din istoria Irlandei și a Bisericii Catolice puteți citi aici.
Povestea anilor de protest ai lui Sinéad O'Connor (1987-1993), care au dus la îndepărtarea artistei din cultura pop și stigmatizarea acesteia sub etichete precum ‘nebunie’, ‘instabilitate’, ‘histrionism’, poate fi urmărită în documentarul Nothing Compares, apărut în 2022, în regia lui Kathryn Ferguson. Filmul analizează ascensiunea artistei la faimă internațională, gesturile de protest și whistleblowing, oprobriul public, atacurile venite din partea colegilor de breaslă și decizia artistei de a renunța la cariera mainstream.
Recomandăm, de asemenea, volumul de memorii publicat de O'Connor în 2021, intitulat Rememberings (încă netradus în limba română). Mult mai amplu decât filmul, volumul traversează aproape întreaga sa viață și carieră, oferind detalii necunoscute din copilăria marcată de abuz a artistei, din anii de început în muzică și tot ce a urmat. Deopotrivă tandră și brutală, sobră și amuzantă, cartea oferă o perspectivă din interior asupra parcursului acestei femei vizionare, ce a plătit cu prețul propriei bunăstări nevoia de a vorbi și a arăta tuturor că lumea în care trăim e întemeiată pe violență, exploatare și crimă.
#De pe ISCOADA
În spiritul lunii PRIDE, care tocmai s-a încheiat, și al activiștilor vizionari, vă invităm să revizitați materialul poetico-politic al lui Patrick Brăila, regizor de film și unul dintre primii activiști pentru drepturile persoanelor trans din România. În articolul său de pe ISCOADA, Patrick răspunde criticilor din media la Raportul Matic (2021 - despre sănătatea sexuală și reproductivă a femeilor) printr-un text despre dreptul la autodeterminare și decizie asupra propriului corp; un text despre un corp minoritar – un corp altfel – un corp transcendental. Și despre iubire.
În prezent, Patrick lucrează la „Corp Delict”, un film autobiografic despre căutarea unei identități și a unui sentiment de „acasă”. Puteți să îl susțineți aici. Dacă te afli printre primele 100 de persoane care donează minimum 100 de lei pentru „Corp Delict”, primești cadou un exemplar semnat din DoR #50 - ultimul număr al revistei, unde Patrick a fost povestea de copertă.
#ISCOADA și prietenii săi
Asociația Image and Sound are bucuria de a anunța programul FICȚIUNI SONORE – proiecții de film mut & fără sunet, muzică live, dialoguri – ce se va desfășura în perioada 29 august-25 septembrie, în București la Apollo 111, și în Cluj-Napoca, la cinema ARTA.
Ediția actuală prezintă publicului filme de lungmetraj și mediumetraj de ficțiune din arhiva românească de film mut și fără sunet, realizate între anii 1912-1945 și re/interpretate sonor de compozitori și muzicieni cu o vastă experiență în zona muzicii contemporane și experimentale din România, dar și din afară: Abator Industries, Irinel Anghel, Iancu Dumitrescu, Micleușanu M., Sillyconductor. Proiecțiile vor fi urmate de o serie de discuții libere axate pe componenta sonoră a proiectului între artiști și invitați cu o activitate relevantă în jurul muzicii și al sunetului (muzicologi, jurnaliști, curatori sonori, coordonatori de proiecte dedicate artelor sonore și muzicii contemporane, cu varii tendințe experimentale, teoreticieni și artiști multidisciplinari).
Găsiți aici programul complet și mai multe detalii.
„La început mi-a fost foarte greu să văd lumea de jos (din jos înspre sus adică, la propriu). E umilitor, degradant, autodistructiv (stima de sine poate să fie grav afectată) când vezi doar picioare, glezne, pantofi și trotuarul mai mult sau mai puțin murdar, urme de câini, mirosuri diverse. Am avut impresia că parcă nu exist pentru restul oamenilor, am ajuns un obiect care se contopește și dispare în betonul caldarâmului. Am avut un sentiment de dezumanizare, iar atitudinea comunității a fost pe de o parte de respingere, dispreț, indiferență, dar au fost și numeroși trecători care mi-au oferit compasiune cu disponibilitate de ajutor… ” – lector univ. dr. Elisabeta Zelinka.
Studenții de la Departamentul de Asistență Socială din Universitatea de Vest Timișoara, cu sprijinul consistent al Primăriei Municipiului Arad, prin Poliția Locală și Direcția de Asistență Socială, au realizat un experiment social în centrul Aradului. În săptămâna 17-23 iulie 2023, șapte studenți, însoțiți de un cadru didactic, s-au deghizat în persoane care cerșesc. Acțiunea și-a propus să analizeze în teren prin instrumente sociologice percepția comunității arădene față de cerșetori, comportamentele considerate deviante ale acestor categorii sociale defavorizate, dar și investigarea unor situații de conflict.
Participanții la acest experiment social au fost instruiți prin măsuri de protecție în teren, jocuri de rol și de dezvoltare a unor abilități de comunicare conflictuală. Rezultatele obținute sunt prelucrate statistic și vor face obiectul unui raport de cercetare asociat cu informații relevante din literatura de specialitate.
Vrem ca întreg conținutul ISCOADA să rămână gratuit, dar ne bazăm pe susținerea ta ca donator. Dacă ți-a plăcut ce ai citit, ajută-ne să continuăm!
Perspective este o colecție săptămânală de materiale pe o temă aleasă, bazate pe cercetare. Vrem să provocăm discuții informate despre fiecare subiect în parte și să înțelegem bucățică cu bucățică lumea asta tot mai complicată.
ISCOADA este un Hub de Cercetare și o platformă editorială independentă de popularizare a cercetărilor din antropologie și științe sociale conexe. Platforma ISCOADA este un ecosistem de text, imagine și sunet, prin intermediul cărora comunicăm publicului larg povești despre oameni, cultură și societate.
Primești acest e-mail pentru că ți-ai lăsat adresa în formularul de pe Platforma ISCOADA. Dacă dorești să te dezabonezi, mergi la butonul Unsubscribe (deși nu vedem de ce ai face asta:)
Design de Seán BC